Programul de studii Medicina Veterinara obiective pentru materii obligatorii

Biologie vegetală

A.Curs:

• însuşirea de cunoştinţe  teoretice şi practice privitoare la anatomia, morfologia şi taxonomia plantelor, începand cu primele forme de organizare a materiei vii vegetale si pana la plantele superioare;
• cunoaşterea functiilor fiziologice ale plantelor, corelarea cu functiile animalelor si studiul interferentelor dintre acestea ca baza de fundamentare a nutritiei animalelor;
• dobandirea de cunostinte tehnologice pentru  recoltarea si determinarea principalelor specii de plante cu    valoare medicinala, toxica si alimentara.
• studierea, cu preponderenta, a plantelor medicinale si toxice care au importanta deosebita pentru  medicina veterinara;
• înţelegerea  corelaţiilor dintre organismele animale si vegetale  si a importantei acestora pentru nutritia animalelor si omului şi pentru protecţia mediului inconjurător.

 B.Lucrări practice:

• dobandirea de cunostinte tehnologice pentru  recoltarea si determinarea principalelor specii de plante cu valoare medicinala, toxica si alimentara;
• studierea, cu preponderenţă, a plantelor medicinale si toxice care au importanta deosebita pentru  medicina veterinară.

 

Fizică/Biofizică

A. curs

A1. Dobândirea cunoştiinţelor teoretice  privind fenomenele fizice întâlnite în sistemele vii

A2. Cunoaşterea organizării fizice şi funcţionării sistemice a organimelor.

A3. Urmărirea efectelor factorilor termodinamici , electrici, magnetici asupra sistemelor biologice.

A4. Iniţierea în metodele experimentale fizice cu aplicaţii în cercetarea biofizică, în diagnostic şi tratment medical.

B.Lucrări practice

A1 Studentii sa-si insuseasca tehnicile de masurare ale principaleleor marimi fizice pe baza experimentelor prezentate.

A2 Studentii  sa realizeze reglaje optice si etalonari ale aparatelor.

A3 Studentii sa interpreteze corect rezultatele pe care le obtin pe baza notiunilor teoretice dobandite anterior.

A4 Studentii sa calculeze si sa interpreteze erorile pe care le fac in procesul de masurare.

 

Anatomie comparată 1,2

Atât la curs, cât şi la lucrările practice se urmăreşte însuşirea cunoştinţelor privind substratul morfologic al fenomenelor şi manifestărilor biologice şi a funcţionalităţii organismului animal, topografia şi raporturile organelor, la principalele specii de animale domestice - cabaline, bovine, ovine, suine, canine, feline, leporide şi păsări, precum şi la unele animale sălbatice, în aşa fel ca studenţii noştri să poată înţelege şi asimila ulterior, noţiunile de fiziologie şi cele de patologie.

Se urmăreşte de asemenea, deschiderea unor noi orizonturi de cunoaştere pe baze ştiinţifice, a metodologiilor de studiu şi de cercetare, precum şi a activităţii instructive şi de educaţie profesională.

Cursul  se desfăşoară pe parcursul semestrului I și II cu studenţii din anul I şi constă nu în predarea exhaustivă a materiei destinată acestor semestre - Sistemul de susţinere şi mişcare și Splanchnologie, ci în realizarea unui dialog permanent între cadrul didactic şi studenţi, în scopul însuşirii cunoştinţelor necesare privind morfologia organismului animal.

Lucrările practice se desfăşoară în sălile de lucrări ale disciplinei, pe grupe de 16-20 studenţi, grupe care se împart la rândul lor, în subgrupe de lucru, de câte 4-5 studenţi, şi constau în prezentarea de către cadrul didactic, a fiecărei formaţiuni anatomice componentă a sistemului de susţinere şi mişcare, urmată de dialogul cadru didactic-student, necesar înţelegerii anatomiei descriptive. Studiul artrologiei şi a miologiei se desfăşoară prin disecţii pe piese anatomice provenite de la cadavre de diferite specii de animale. Disecţiile sunt precedate întotdeauna de prezentarea piesei ce urmează a fi disecată, pe planşe, pe schiţe desenate de cadrul didactic pe tablă (la curs sau la lucrări - de la caz la caz) sau pe monitoare (disciplina dispune de aplicatii software în acest scop)

 

Chimie / Biochimie 1

Principalul obiectiv constă in dobandirea unor cunostinte fundamentale necesare intelegerii complexitatii biologiei si chimiei organismelor vii.  Studiul biochimiei furnizează studentului principiile fundamentale de organizare şi funcţionare la nivel molecular ale organismului animal.

Prima parte a cursului cuprinde noţiuni fundamentale de chimie: tipuri de legături chimice, apa, pH, acizi, baze, saruri, sisteme tampon.

Sunt prezentate în principalele clase de biomolecule cu rol structural: protide, acizi nucleici, glucide, lipide. Pentru fiecare dintre aceste clase sunt descrise caracteristicile structurale, proprietăţile fizico-chimice, localizarea în organismul animal şi, în mod special, funcţiile pe care acestea le îndeplinesc. Transformările biochimice descrise sunt însoţite de prezentarea echipamentului enzimatic necesar.

Principalul scop al cursului de biochimie structurală îl constituie astfel înţelegerea de către studenţi a substratului biochimic al fiecărui proces fiziologic ce are loc în organismele vii si in special in organismul animal. Aspectul interdisciplinar este subliniat prin trimiteri şi corelaţii cu cunoştinţele de biologie, fizică, fiziologie, etc.

 

Chimie / Biochimie 2

A. Curs: studiul biochimiei furnizează studentului principiile fundamentale de organizare şi funcţionare la nivel molecular ale organismului animal. Sunt prezentate  structurile şi proprietăţile unor biomolecule cu rol de reglare a unor procese metabolice (vitamine, enzime, hormoni) dar şi noţiuni şi procese  fundamentale care au loc în metabolismul energetic şi în cel al glucidelor şi lipidelor. Sunt redate în acest sens  etapele principale de reacţie, sistemele enzimatice corespunzătoare sub acţiunea cărora sunt promovate,dar şi factorii majori de reglare a activităţii enzimelor implicate,ca şi dereglări corelate cu anumite stări patologice. Studiul biochimiei este indispensabil pentru înţelegerea altor discipline ca: fiziologia, genetica, biologia, reproducţia.

B.Lucrări practice: Lucrările de laborator permit studentului aprofundarea proprietăţilor claselor de biomolecule prezentate mai sus dar şi însuşirea unor metode analitice de separare (cromatografice) sau de dozare (spectrofotometrice ,volumetrice) tipice pentru un laborator clinic care îi permit sa facă determinări cantitative( în unele cazuri) pentru compuşii amintiţi.

 

Biomatematică şi informatică

A.Curs:Prezentarea mediului de operare Windows. Prezentarea programelor din pachetul Microsoft Office: Word, Excel, Powerpoint, Access. Dobândirea cunoştinţelor fundamentale teoretice şi practice proprii biomatematicii. Înţelegerea şi aplicarea principalilor parametri ai distribuţiilor statistice. Metoda intervalelor de încredere.  Teste pentru verificarea ipotezelor statistice.

B.Lucrări practice: Obţinerea unor deprinderi corecte de utilizare a calculatorului. Tehnici de utilizare a programelor de birotică,  a programelor necesare navigării în Internet. Aplicaţii in statistica biologică.

 

Biologie celulară, histologie,embriologie

A.Curs: Însuşirea cunoştinţelor de biologie celulară şi histologie generală ( structura microscopică şi electronomicroscopică a ţesuturilor la mamifere )

B.Lucrări practice: Deprinderea cunoştinţelor de tehnică microscopică, iar prin examinarea şi desenarea preparatelor histologice se însuşeşte metodica observaţiei la microscop şi se acumulează cunoştinţe necesare stabilirii diagnosticului de ţesut, celule şi componente celulare.

 

Genetică

A.Curs: Insuşirea noţiunilor teoretice referitoare la:

• Legile de bază ale transmiterii ereditare a caracterelor;
• Conceptele generale de citogenetică şi aplicaţiile acestora în genetica animală;
• Bazele mecanismelor moleculare implicate în ereditate;
• Originea, tehnica de detecţie şi evoluţie în populaţie a variabilităţii genetice, cu aplicaţii de interes asupra geneticii animale;
• Concepte de bază ale comportării genelor în populaţie.

B.Lucrări practice: 

• Aplicaţii practice ale citogeneticii (realizarea cariotipului la diferite animale domestice ale legilor mendeliene (interpretarea pedigree-ului, test-cross, ereditate X-linkată)

 

Nutriţie,alimentaţie,controlul calităţii furajelor

A.Curs: dobandirea de cunostinte pentru aprecierea valorii nutritive a nutreturilor plecand de la compozitia chimica bruta si bioconversia hranei (valorificarea digestiva si metabolica); cunoasterea problematicii nutritiei animalelor domestice cu referiri comparative la nutritia omului; initiere in bromatologie: studiul nutreturilor si a tehnologiilor de producere a nutreturilor vegetale (cu referiri la caracteristicile botanice, mai ales ale plantelor de  nutret din flora spontana) si de alte proveniente, de conservare si de depozitare.

O importanţă deosebită se acordă vitaminelor, sărurilor minerale, aditivilor   furajeri şi altor   adjuvanţi, care în condiţiile de dozare incorectă pot induce tulburări nutriţionale la consumatorii umani de produse animaliere.

Initierea teoretica si practica are scopul sa consolideze baza de cunoaştere a notiunilor necesare pentruinvatarea, mai ales, a bolilor de nutriţie şi metabolism la animale.

B.Lucrări practice: determinarea compozitiei chimice a nutreturilor, a valorii nutritive si exercitii de estimare a valorii nutrtive; determinarea calitatii nutreturilor prin metode chimice, bacteriologice si micotoxicologice si stabilirea normelor de hrana la diferite specii si categorii de animale domestice;

 

Educaţie fizică

Obiective: Practicarea organizată şi sistematică a educaţiei fizice şi sportului de către studenţi, contribuie la menţinerea şi întărirea stării de sănătate, la o dezvoltare corectă şi armonioasă, la creşterea potenţialului de muncă şi nu în ultimul rînd la dobândirea deprinderilor necesare pentru practicarea independentă şi sistematică a exerciţiilor fizice în funcţie de bugetul de timp liber. În acest context, educaţia fizică şi sportul alături de disciplinele de specialitate îşi aduce aportul la pregătirea multilaterală a studenţilor

 

Anatomie comparată 3

Atât la curs, cât şi la lucrările practice se urmăreşte însuşirea cunoştinţelor privind substratul morfologic al fenomenelor şi manifestărilor biologice şi a funcţionalităţii organismului animal, topografia şi raporturile organelor, la principalele specii de animale domestice - cabaline, bovine, ovine, suine, canine, feline, leporide şi păsări, precum şi la unele animale sălbatice, în aşa fel ca studenţii noştri să poată înţelege şi asimila ulterior, noţiunile de fiziologie şi cele de patologie.

            De asemenea, se urmăreşte deschiderea unor noi orizonturi de cunoaştere pe baze ştiinţifice, a metodologiilor de studiu şi de cercetare, precum şi a activităţii instructive şi de educaţie profesională.

Cursul se desfăşoară pe parcursul semestrului trei de studenţi din anul II şi constă nu în predarea exhaustivă a materiei destinată acestui semestru - Sistemul cardiovascular şi Sistemul nervos, ci în realizarea unui dialog permanent între cadrul didactic şi studenţi, în scopul însuşirii cunoştinţelor necesare privind morfologia organismului animal.

Lucrările practice se desfăşoară în sălile de lucrări ale disciplinei, pe grupe de 16-20 studenţi, grupe care se împart la rândul lor, în subgrupe de lucru, de câte 4-5 studenţi, şi constau în prezentarea de către cadrul didactic, a fiecărei formaţiuni anatomice componentă a sistemului cardiovascular şi a sistemului nervos, urmată de dialogul cadru didactic-student, necesar înţelegerii anatomiei descriptive. Studiul celor două sisteme se desfăşoară prin disecţii pe piese anatomice provenite de la cadavre de diferite specii de animale. Disecţiile sunt precedate întotdeauna de prezentarea piesei ce urmează a fi disecată, pe planşe, pe schiţe desenate de cadrul didactic pe tablă (la curs sau la lucrări - de la caz la caz) sau pe monitoare (disciplina dispune de aplicații software în acest scop).

 

Anatomie comparată 4

Atât la curs, cât şi la lucrările practice se urmăreşte însuşirea cunoştinţelor privind substratul morfologic al fenomenelor şi manifestărilor biologice şi a funcţionalităţii organismului animal, topografia şi raporturile organelor, la principalele specii de animale domestice - cabaline, bovine, ovine, suine, canine, feline, leporide şi păsări, precum şi la unele animale sălbatice, în aşa fel ca studenţii noştri să poată înţelege şi asimila ulterior, noţiunile de fiziologie şi cele de patologie.

De asemenea, se urmăreşte deschiderea unor noi orizonturi de cunoaştere pe baze ştiinţifice, a metodologiilor de studiu şi de cercetare, precum şi a activităţii instructive şi de educaţie profesională

Cursul se desfăşoară pe parcursul semestrului patru cu studenţii din anul II şi constă nu în predarea exhaustivă a materiei destinată acestui semestru - Sistemul endocrin, Analizatorii, Anatomia topografică, ci în realizarea unui dialog permanent între cadrul didactic şi studenţi, în scopul însuşirii cunoştinţelor necesare privind morfologia organismului animal.

Lucrările practice se desfăşoară în sălile de lucrări ale disciplinei, pe grupe de 16-20 studenţi, grupe care se împart la rândul lor, în subgrupe de lucru, de câte 4-5 studenţi, şi constau în prezentarea de către cadrul didactic, a fiecărei formaţiuni, urmată de dialogul cadru didactic-student, necesar înţelegerii anatomiei descriptive şi a anatomiei topografice - clinice. Studiul anatomiei descriptive, dar mai ales a anatomiei topografice - clinice, se desfăşoară cu mare responsabilitate, prin disecţii pe piese anatomice provenite de la cadavre de diferite specii de animale. Disecţiile sunt precedate întotdeauna de prezentarea piesei ce urmează a fi disecată, pe planşesau pe schiţe desenate de cadrul didactic pe tablă (la curs sau la lucrări - de la caz la caz).

 

Fiziologie

A.Curs: Coroborarea cunoştinţelor furnizate de alte discipline biomedicale care-şi găsesc aprofundarea în domeniul fiziologiei, asigurând studenţilor nivelul necesar înţelegerii mecanismelor funcţionale normale şi explicării unor disfuncţii majore care fac legătura cu medicina clinică. Iniţierea de modele experimentale şi electronice cu valoare ştiinţifică fundamentală şi caracter aplicativ, utilizabile în investigarea mecanismelor patogenetice.

B.Lucrări practice :Dobândirea de cunoştinţe teoretice şi practice privind procesele şi mecanismele care stau la baza funcţionării organismului animal la toate nivelurile lui de organizare, de la cel subcelular până la cel populaţional.

 

Biochimie/ Biologie moleculară

A. Curs:Studiul biochimiei şi biologiei moleculare furnizează studentului principiile fundamentale de organizare şi funcţionare la nivel molecular ale organismului animal. Sunt prezentate în acest sens procesele biochimice cele mai relevante din organismele animale, etapele principale de reacţie, sistemele enzimatice corespunzătoare sub acţiunea cărora sunt promovate, dar şi factorii majori de reglare a activităţii enzimelor implicate,ca şi dereglări corelate cu anumite stări patologice, cu particularizare pentru metabolismul protidelor şi acizilor nucleici. Cursul continuă cu noţiuni generale de biologie moleculară, reglarea expresiei genelor la eucariote, tehnologii de ADN recombinant, transferul şi expresia genelor la eucariote. Studiul biochimiei şi biologiei moleculare este indispensabil pentru înţelegerea altor discipline ca: fiziologia , genetica, reproducţia etc.

B. Lucrările de laborator permit studentului aprofundarea  metodelor analitice de separare a biomoleculelor

(cromatografice,electroforetice) sau de dozare (spectrofotometrice,volumetrice etc.) tipice pentru un laborator biochimic. Acestea  îi permit sa facă  determinări calitative şi cantitative ale acizilor nucleici, ale proteinelor precum şi metaboliţi ai acestora.

 

Creşterea animalelor

A.Curs: Cursul urmăreşte aprofundarea de către studenţi a  cunoştinţelor specifice de educaţie veterinară privind producţiile animaliere, reglementările internaţionale şi naţionale privind producţiile, protecţia şi bunăstarea animalelor în concordanţă cu legislaţia din U.E., optimizarea producţiilor de lapte - carne la taurine – ovine, precum şi de carne la suine şi păsări, pregătirea şi protecţia animalelor pe timpul transportului, factor determinant în obţinerea unor producţii de calitate superioară.

B.Lucrări practice:Lucrările practice urmăresc aprofundarea de către studenţi a cunoştinţelor legate privind efectele exploatării, asupra bunăstării taurinelor pentru producţia de carne – lapte, a bunăstării suinelor pentru producţia de carne, structura socială optimă şi comportamentul social în funcţie de sistemele de producţie utilizate, reacţia de stres în timpul manipulării animalelor şi interacţiunea animal – om în concordanţă cu comportamentul îngrijitorilor pe timpul exploatării animalelor şi realizarea unor manopere zoo – veterinare

 

Sisteme de producţii animaliere

A.Curs: Obiectivele urmărite se referă la cunoaşterea particularităţilor biologice ale fiecărei specii în funcţie de producţia de bază şi de sistemele de exploatare. În cazul sistemelor de exploatare vor fi prezentate posibilităţile  de obţinere a unor producţii mari în condiţii de eficienţă economică.  Vor fi prezentate particularităţile morfologice  şi însuşirile productive ale principalelor specii de fermă (bovine, ovine, caprine, suine) şi corelaţia ce există între factorii genetici, fiziologici, etologici, nutriţionali de mediu şi comportamentali, având drept scop obţinerea unor producţii aproape de limita biologicului, în condiţii de confort şi bunăstare optimă. Se va insista asupra riscurilor provocate de poluarea mediului înconjurător asupra calităţii  şi cantităţii produselor animalelor domestice. Se va dezbate selecţia animalelor ca factor al ameliorării, efectul selecţiei caracterelor cantitative, efectul selecţiei când se urmăresc mai multe caractere, selecţia pe baza performanţelor proprii, selecţia pe baza valorii descendenţilor, a rudelor colaterale, pe baza performanţelor descendenţilor la fiecare specie de interes economic, accentuând aspectul practic şi economic al fiecărei metode. De asemenea sunt prezentate programele de ameliorare cu obiectivele şi standardele la care trebuie să se ajungă.

B.Lucrări practice:Principalele obiective urmarite la lucrarile practice se refera la recunoasterea principalelor rase si hibrizi de la speciile bovine, ovine, caprine, suine; aprecierea fenotipica si genotipica a animalelor de reproductie; controlul productillor si determinarea varstei dupa dentitie si exterior.

 

Microbiologie 1

A. Curs:Prezentarea caracterelor morfologice ale diferitelor categorii de microorganisme: bacterii, miceţi, virusuri şi prionii; explicaţia şi corelaţiile dintre particularităţile structurale şi patogenitatea microorganismelor de interes medical veterinar, pentru controlul sanitar veterinar al alimentelor şi pentru epidemiosupraveghere; acumularea de cunoştinţe teoretice pentru aplicaţii ulterioare în diagnosticul de laborator al bolilor infecţioase.

B. Lucrări practice: Studierea şi deprinderea cu tehnicile de examinare la microscop a bacteriilor şi ciupercilor microscopice, cunoaşterea şi efectuarea tehnicilor de cultivare, examinare a caracterelor culturale, biochimice şi a altor tehnici de identificare a bacteriilor  şi ciupercilor de interes sanitar veterinar. Efectuarea tehnicilor de cultivare a virusurilor zoopatogene (cultivare pe ouă embrionate şi culturi celulare) şi studierea metodelor de evidenţiere a unor particularităţi structurale ale virusurilor (evidenţierea hemaglutininelor).

 

Microbiologie 2

A.Curs: studiul principalelor grupe de bacterii, micoplasme, rickettsii, chlamidii, virusuri (cu ARN, cu ADN) bacteriofagi, prioni. Prezentarea se face după următoarea schemă: ecologie/habitat, rezistenţă la factorii de mediu, sensibilitatea/rezistenţa la antibiotice, morfologie, cultivare, elemente de patogenitate, infecţia naturală, metode de diagnostic, mijloace de imunoprofilaxie, de tratament şi de combatere.

B. Lucrări practice: examinarea şi identificarea de bacterii din următoarele grupe: coci,  bacterii Gram negative, bacterii Gram positive aerobe şi anaerobe, bacterii acidorezistente, bacterii ondulate şi spiralate, alge unicelulare, examene cu specific virusologic (efect citopatic, hemaglutinare, inhibarea hemaglutinării, efect incluziogen, effect oncogen); evidenţierea electronomicroscopică a unor virusuri.

 

Igiena animalelor şi protecţia mediului

A.Curs:Studiul relaţiilor animalelor domestice cu mediul de viaţă natural şi artificial creat prin adăpostire, îngrijire şi exploatare pentru obţinerea de producţii maxime, de calitate igienică conform cerinţelor actuale.

Măsuri igienice pentru promovarea sănătăţii efectivelor, prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile în efective prin măsuri igienice; protecţia mediului faţă de poluanţii rezultaţi în explioataţiile pentru animale.

B.Lucrări practice:Cuantificarea nivelului factorilor de mediu pentru dirijarea mediului adăposturilor: cazare, ventilaţie, dirijarea microclimatului, acţiuni DDD.

 

Psihologia educaţională

Bunăstarea şi protecţia animalelor

A.CURS:

• Studiul relaţiilor dintre animale si mediul de viaţă cu referire la încercarea acestora de-a se acomoda mediului in care traiesc.
• Aprecierea gradului in care sunt intrunite cerintele fizice, comportamentale si psihologice ale animalelor.
• Asigurarea protectiei animalelor domestice prin ocrotirea acestora de acte de cruzime, tratamente rele si abandon.
• Asigurarea protectiei animalelor salbatice prin protejare fata de captura, omor nejustificat, comercializare in diferite scopuri, distrugerea mediului natural de viata.
• Studiul legislatiei internationale si interne cu privire la bunastarea si protectia animalelor.
• Măsuri pentru asigurarea bunastarii si protectiei animalelor.

B.LUCRARI PRACTICE:

• Evaluarea bunastarii animalelor; cuantificarea factorilor care influenteaza bunastarea animalelor; aspecte legate de protectia animalelor.

 

Epidemiologie

A. Curs: Introducere în epidmiologie, metodele de studiu aplicate în epidemiologie, procesul epidemiologic, concepţia monofactorială şi plurifactorială a bolilor, evoluţia spaţială şi temporală a bolilor epidemice, epidemiologia bolilor transmisibile, epidemiologia bolilor netransmisibile, factorii de risc în bolile epidemice, supravegherea epidemiologică, reţele de epidemiosupraveghere şi epidemiovigilenţă, ancheta epidemiologică, norme şi măsuri antiepidemice generale şi speciale.

B.Lucrări practice: utilizarea calculatorului în analiza epidemiologică, efectuarea de reprezentări grafice (tabele, diagrame, cartograme), calcularea indicilor epidemiologici (incidenţa, prevalenţa, morbiditatea, mortalitatea, letalitatea), eşantionul şi tipuri de eşantioane, studii longitudinale şî transversale, analiza de risc (modele de studiu), efectuarea anchetei epidemiologice.

 

Imunologie

A. Curs:Se urmăreşte însuşirea noţiunilor privitor la organizarea sistemului imun, formele de imunitate, celulele implicate, substanţele antigenice, anticorpii/clasele de imunoglobuline, tipurile dec răspuns imun, produsele biologice (vaccinuri, seruri imune, produse revelatoare) stările de imunopatologie

B. Lucrări practice:factorii nespecifici ai apărării imune, efectorii imuni: imunoglobulinele şi celulele efectoare - reacţiile serologice (aglutinare, precipitare, floculare), reacţiile de hemoliză imună (RFC), imunfluorescenţa, tehnici imunoenzimatice (ELISA), transfomarea blastică, tehnici de rozetare.

 

Parazitologie şi boli parazitare 1

A. Curs:

• Însuşirea cunoştinţelor de parazitologie generală şi de patologie generală în protozooze, trematodoze şi cestodoze la animale.
• Însuşirea unui sistem de cunoştinţe privind etiologia, biologia, epidemiologia, patogenia, diagnosticul, diagnosticul diferenţial,  prognosticul, tratamentul şi profilaxia în protozooze, trematodoze şi cestodoze la animale.
• Însuşirea metodologiei de examen clinic în protozooze, trematodoze şi cestodoze la animale şi formarea elementelor măiestriei clinice medicale veterinare.

B.Lucrări practice:

• Se urmăreşte însuşirea de către studenţi a deprinderilor practice pentru diagnosticare clinică şi paraclinică a protozoozelor, trematodozelor şi cestodozelor la animale

 

Farmacologie şi farmacie

A. Curs :Insuşirea cunoştinţelor necesare în practica terapeutică veterinară şi utilizarea  produselor de uz veterinar în concordanţă cu legislatia referitoare la bunăstarea animală şi securitatea consumului de produse de origine animală.

B. Lucrări practice:

• Insuşirea cunoştinţelor referitoare la legislaţia medicamentului veterinar, efectuarea de calcule farmaceutice.
• Organizarea şi functionarea farmaciei veterinare.
• Insuşirea cunoştinţelor referitoare la prescrierea medicamentelor şi administrarea lor

 

Anatomie patologică

A. Curs: Disciplina urmăreşte dobândirea cunoştinţelor teoretice privind etiologia, patogeneza, morfologia, consecinţele şi evoluţia leziunilor subcelulare, celulare, tisulare, ale organelor şi sistemelor la animale.

A. Lucrări practice:Lucrările practice vizează însuşirea cunoştinţelor practice necesare evidenţierii şi identificării macroscopice, histopatologice şi histochimice a diferitelor procese patologice.

 

Fiziopatologie

Fiziopatologia sau Patologia funcţională este disciplina medicală care studiază legile şi mecanismele generale prin care factorii patogeni (exogeni şi/sau endogeni) determină dezvoltarea proceselor morbide, precum şi răspunsurile anatomice şi funcţionale ale organismului la acţiunea factorilor incriminaţi.

Fiziopatologia explică şi interpretează modificările funcţionale, stabilind legile generale de apariţie, evoluţie şi finalizare a proceselor morbide, precum şi mecanismele dezvoltării procesului patologic. Studiile de fiziopatologie contribuie la formarea şi consolidarea unei gândiri medicale complexe, necesară unei înţelegerii corecte a tulburărilor funcţionale sesizabile clinic, coroborate cu investigaţiile de laborator.

 

Anesteziologie şi propedeutică chirurgicală

Obiectul disciplinei este de a instrui studenţii în activitatea chirurgicală. Anesteziologia se ocupă cu studiul manoperelor chirurgicale de bază, anesteziologiei, terapiei intensivă, precum şi a tehnicilor chirurgicale pe regiuni corporale.

 

Semiologie,etologie şi imagistică medicală

Obiective:

¨      Să înţeleagă şi să utilizeze corect termenii de semiologie

¨      Să utilizeze corect instrumentarul necesar contenţiei animalelor şi recoltării de lichide biologice şi biopsiilor

¨      Să dobândească abilităţi practice în abordarea, contenţia şi examinarea animalelor în vederea stabilirii unui diagnostic cât mai acurat necesar unei terapii adecvate

¨      Să dobândească o gândire flexibilă, creativă necesară înţelegerii simptomelor şi sindroamelor pe baza cărora să-şi orienteze şi să stabilească diagnosticul

 

Pedagogie

Curs, seminar:

• Utilizarea corectă a limbajului psihopedagogic
• Dezvoltarea capacităţii de a proiecta, evalua şi gestiona activităţi cu caracter educativ
• Educarea şi dezvoltarea creativităţii
• Formarea competenţei pedagogice prin stăpânirea şi valorificarea conţinuturilor
• Dezvoltarea capacităţii de comunicare
• Cunoaşterea şi interpretarea surselor pedagogice.
• Consolidarea stilului de muncă intelectual
• Înţelegerea relaţiilor complexe între sine şi ceilalţi
• Deschiderea spre educația permanentă
• Dezvoltarea competențelor necesare pentru obținerea locului de muncă dorit: competențe profesionale specifice și competențe transversale
• Însuşirea cunoştinţelor de parazitologie generală şi de patologie generală în nematodoze la animale.
• Însuşirea unui sistem de cunoştinţe privind etiologia, biologia, epidemiologia, patogenia, diagnosticul, diagnosticul diferenţial,  prognosticul, tratamentul şi profilaxia în bolile parazitare la animale.
• Însuşirea unui sistem de cunoştinţe privind etiologia, biologia, epidemiologia, patogenia, diagnosticul, diagnosticul diferenţial,  prognosticul, tratamentul şi profilaxia în arahnoze, entomoze şi micoze la animale.
• Însuşirea metodologiei de examen clinic şi paraclinic în boli parazitare la animale şi formarea elementelor măiestriei clinice medicale veterinare.
• Formarea de priceperi şi deprinderi privind diagnosticul clinic şi paraclinic în boli parazitare la animale.

 

Parazitologie şi boli parazitare 2

Parazitologie şi boli parazitare 3

Patologie şi clinică medicală 1,2

A.Curs:Formarea abilităţilor teoretice necesare stabilirii diagnosticului de boală de organ, precum şi familiarizarea studentului cu diferite conduite terapeutice aplicate în bolile interne. Şedinţele de clinică urmăresc însuşirea metodelor corecte de examinare clinică, alături de participarea la examenul clinic, stabilirea diagnosticului pozitiv şi aplicarea conduitei terapeutice pe cazurile clinice prezentate la consultaţie

B.Activitatea în clinică debutează cu un instructaj de protecţia muncii, rememorări semiologice ale aparatului investigat în şedinţa de clinică respectivă, după care se trece la examenul clinic propriu-zis, pe cazurile prezentate în clinică la consultaţie. Studenţii participă efectiv la consultaţia clinică, la preleverea probelor biologice (sânge, urină, LCR, lichid rumenal) şi analizarea lor preliminară în laboratorul din cadrul Clinicii de Patologie Medicală. Discutarea rezultatelor examenului clinic şi umoral se face împreună cu studenţii şi se stabileşte diagnosticul pozitiv, urmat de aplicarea măsurilor terapeutice.

 

Patologie şi clinică chirurgicală 1

A.Curs: Însuşirea de către studenţi a noţiunilor de patologie chirurgicală generală în semestrul VIII. În aceste scop sunt predate studenţilor noţiunile teoretice şi clinice privind traumele, infecţiile chirurgicale locale şi generale, boala canceroasă şi bolile ţesuturilor cutanat, subcutanat, muscular, tendinos, osteoarticular, ale nervilor, precum şi bolile pe regiuni. Concomitent cu predarea cunoştinţelor teoretice, în cadrul orelor de lucrări practice studenţii îşi însuşesc metodele de investigaţie în chirurgie, tehnicile şi intervenţiile operatorii, bolile chirurgicale şi tratamentul lor. În general, cursul este orientat cu prioritate spre bolile chirurgicale ale animalelor de fermă: taurine, cabaline, ovine, suine, păsări.

B.Activitate clinică: Însușirea metodelor de investigaţie în chirurgie, tehnicile şi intervenţiile operatorii, in bolile chirurgicale şi tratamentul lor.

 

Boli infecţioase

A.Curs:Cursul urmăreşte familiarizarea studenţilor cu principiile generale şi modalităţile particulare de diagnostic în boli infecţioase la mamifere şi păsări, fiind trecute in revistă etiologia, epidemiologia, patogeneza, tabloul clinic, modificările morfopatologice precum şi măsurile de profilaxie şi combatere. Se pune un accent deosebit pe caracterul emergent, re-emergent respectiv zoonotic al diferitelor boli declarabile conform listei OIE.

B.Lucrările practice vizează deprinderea unor tehnici de diagnostic cu utilitate şi largă aplicabilitate practică, în principalele boli infecţioase ale animalelor şi însuşirea interpretării medicale a rezultatelor

 

Fiziologia reproducţiei la animale

Acest curs îşi propune  să ofere studenţilor anului IV cunoştinţe privind morfofiziologia  aparatului genital femel şi mascul precum şi endocrinologia reproducţiei la animale, care vor constitui  un punct de plecare în înţelegerea mecanismelor care stau la baza proceselor de reproducţie.  Stăpânirea de către studenţi a acestor elemente este esenţială pentru parcurgerea  patologiei reproducţiei la animale.

 

Obstetrică veterinară

Cursul urmăreşte însuşirea noţiunilor privind manifestarea vieţii sexuale, fiziologia ciclului sexual, fecundaţia, gestaţia, patologia gestaţiei, avort, parturiţie, patologia parturiţiei, precum şi inducerea şi sincronizarea estrului la animale.

 

Igiena, calitatea şi tehnologia alimentelor

A.Curs:

• dobândirea de cunoştinţe esențiale de prelucrare si tehnologia alimentelor in cadrul filierei cărnii şi preparatelor de carne;
• cunoaşterea ansamblului de condiţii, norme şi reglementări care se aplică  în cazul procesării cărnii şi preparatelor de carne;
• aplicarea măsurilor de sanitaţie şi cunoaşterea celor mai adecvate metode de prelucrare în vederea eliminării riscurilor de natură fizică, chimică şi microbiologică pentru materii prime şi produse procesate;
• promovarea si cunoasterea normelor igienice si specifice, inclusiv, cu privire la ghiduri de bune practici de igiena (GHP);
• principii, concepte si metode de bune practici de fabricație (GMP) si de management al calității;
• cunoașterea principiilor, conceptelor şi metodelor HACCP

B.Lucrări practice:

• însuşirea cunoştinţelor practice privind implementarea ghidului de bune practici de lucru (GHP), a ghidului de bune practici de productie (GHP) şi a sistemului HACCP în abatoare, unități de procesare a cărnii;
• însuşirea cunoştinţelor practice privitoare la tehnologia de obţinere a cărnii şi preparatelor de carne;
• însuşirea cunoştinţelor practice privind evaluarea calității cărnii şi preparatelor de carne;
• Obtinerea cunostintelor teoretice privind sursele de toxice,factorii care influenteaza toxicitatea,toxicodinamica, mecanismele de actiune ale toxicelor, bazele toxicologiei mediului, sindroamele toxicologice,terapia intoxicatiilor si antidoturile.
• Acumularea de cunoştinţe teoretice privind diagnosticul şi terapia intoxicaţiilor acute şi cronice la animale.

 

Toxicologie veterinară

Patologie şi clinică medicală 3,4

Cursul propune formarea abilităţilor teoretice necesare stabilirii diagnosticului de boală de organ, precum şi familiarizarea studentului cu diferite conduite terapeutice aplicate în bolile interne. Şedinţele de clinică urmăresc însuşirea metodelor corecte de examinare clinică, alături de participarea la examenul clinic, stabilirea diagnosticului pozitiv şi aplicarea conduitei terapeutice pe cazurile clinice prezentate la consultaţie.

 

Patologie şi clinică chirurgicală 2,3

A.Curs :Însuşirea de către studenţi a noţiunilor de patologie chirurgicală specială precum şi participarea la activitatea clinică. În acest scop sunt predate în cadrul cursului aspecte legate de patologia abdominală începând de la contuzii, traumatisme, evisceraţii, hernii, eventraţii şi modalităţi de remediere a acestora. În ultima parte a cursului sunt abordate bolile aparatului locomotor la cabaline, bovine, ovine, porcine şi câine.

B.Activitate clinică:În cadrul activităţilor clinice studenţii vor participa alături de cadrul didactic la derularea activităţilor clinice programate sau ambulatorii în ceea ce privesc intervenţiile chirurgicale pe segmente: ortopedie, chirurgie, toracică, chirurgie abdominală, chirurgie orogenitală, activităţi de stomatologie sau de oftalmologie veterinară. Fiind activitate clinică cazurile clinice vor fi rezolvate împreună cu studenţii după prezentarea lor sub formă de cazuistică.

 

Boli infecţioase 3,4

A.Cursul urmăreşte familiarizarea studenţilor cu principiile generale şi modalităţile particulare de diagnostic în boli infecţioase la mamifere şi păsări, fiind trecute in revistă etiologia, epidemiologia, patogeneza, tabloul clinic, modificările morfopatologice precum şi măsurile de profilaxie şi combatere în principalele boli declarabile la OIE, pe specii.

B.Activitatea clinică vizează învăţarea metodologiei de examen clinic în boli infecţioase şi a protocolului care se impune a fi aplicat în vederea stabilirii cu certitudine a diagnosticului (corelarea cu datele epidemiologice, morfopatologice şi de laborator); însuşirea conduitei care trebuie luată în vederea instituirii celor mai adecvate măsuri de prevenire şi combatere în funcţie de situaţia apărută. Activitatea clinică este organizată pe grupe de studiu în clinică, în laboratorul clinic al disciplinei şi în unităţi de creştere a animalelor, circumscripţii sanitar-veterinare, cabinete veterinare particulare.

 

Patologia reproducţiei 1,2

Cursul urmăreşte însuşirea noţiunilor privind fiziologia şi patologia puerperiumului la animalele domestice, utilizarea produselor hormonale în tulburările de reproducţie, inducerea şi sincronizarea estrului la femelele animalelor domestice, metode de diagnostic clinic şi paraclinic în tulburările de reproducţie la animale, terapia cu antibiotice şi chimioterapice.

De asemenea, se urmăreşte însuşirea noţiunilor privind patologia ovarului, patologia uterului şi a căilor genitale în afara gestaţiei şi puerperiumului, patologia glandei mamare, tulburările de reproducţie la masculii animalelor domestice.

 

Inspecţia şi controlul produselor şi alimentelor de origine animală 1

A.Cursul urmăreşte formarea profesională de bază în domeniul siguranţei alimentelor prin:

• inspectia animalelor si a carnii, ca ansamblu de operatiuni de supraveghere si examinare de animale, organe si carcase, protectia si bunastarea animalelor, la nivelul productiei, transportului si taierii, deciziei in urma inspectiei, certificarea si marcarea carnii;
• riscul specific pentru principalele boli transmisibile prin carne: etiologie, importanţa, leziuni si legislaţie: decizii în abator;
• aspecte de mediu, corelate cu producerea de alimente (incluzand gestionarea deseurilor);
• sistemul de alerta rapida, tehnologia informatiilor si comunicatiilor in relatie cu sanatatea publica veterinară, aspecte relevante privind encefalopatiile spongiforme transmisibile;
• control oficial pentru moluste bivalve vii; controale oficiale referitoare la producerea si punerea pe piata de produse de pescuit;
• legislatia nationala si comunitara referitoare la sanatatea publica veterinara, siguranta alimentelor, sanatatea animalelor, protectia si bunastarea animalelor.

B.Lucrările practice urmăresc însuşirea cunoştinţelor practice privind:

-       proceduri de inspecţie ante-mortem al animalele furnizoare de carne;

-       proceduri de inspecţie post-mortem a organelor şi carcasei animalelor furnizoare de carne;

-        verificarea modului de implementare a ghidului de bune practici de igienă (GHP), a ghidului de bune practici de productie (GHP) şi a sistemului HACCP în unităţile de sacrificare a animalelor şi procesare a cărnii;

-       aprecierea calităţii igienice a cărnii şi grasimilor de origine animală

 

Inspecţia şi controlul produselor şi alimentelor de origine animală 2

A.Cursul urmăreşte formarea profesională de bază în domeniul siguranţei alimentelor prin:

• controlul laptelui materie prima la nivel de exploatatie si de colectare;
• controlul oficial la produse lactate si pentru alte produse de origine animala;
• prevenirea si controlul riscurilor induse de toxiinfectii alimentare in relatie cu sanatatea umana;
• dinamica infectiei si intoxicatiei in populatie si sisteme de monitorizare si supraveghere;
• evaluarea si auditarea sistemelor de reglementare a managementului sigurantei alimentelor.

B.Lucrările practice urmăresc însuşirea cunoştinţelor practice privind:

• evaluarea calitatii igienice a laptelui
• expertiza sanitar veterinara a produselor lactate
• expertiza sanitar veterinară a produselor din carne şi a peştelui
• expertiza sanitar veterinară a ouălor şi mierii de albine

 

Medicină preventivă

Cursul urmăreşte familiarizarea studenţilor cu principiile generale şi modalităţile particulare de prevenţie în bolile transmisibile, fiind trecute în revistă bolile emergente, distribuţia spaţio-temporală a acestora şi a a bolilor clasice, eficienţa vaccinării în preveţie la animalele domestice şi sălbatice, selecţia protocoalelor optime de vaccinare la diferite specii. Sunt discutate sub forma unor sinteze, intricarea factorilor care contribuie la emergenţa şi re-emergenţa bolilor, presiunea selectivă şi infecţioasă, gestionarea riscului, importanţa acestei proceduri în sănătatea publică. Studenţii îşi însuşesc cunoştinţe legate de saltul morbid “trans-specific”, gazdele “spill over”, medicina conservaţională şi translocaţională, proceduri specifice de prevenţie pentru aceste discipline medicale.

 

Dermatologie veterinară

A.Curs: Se urmăreşte însuşirea noţiunilor teoretice referitoare la diagnosticul şi terapia unor afecţiuni dermatologice la animale reprezentate de: piodermite; dermatite virale; dermatite micotice şi parazitare; dermatite alergice; dermatite autoimune cât şi a unor afecţiuni interne cu exprimare cutanată (boli hormonaleşi afecţiuni paraneoplazice).

B.Activitate clinică: Însuşirea de către studenţi a deprinderilor practice pentru diagnosticare clinică şi paraclinică a afecţiunilor cutanate la animale. Însuşirea principiilor generale şi speciale de aplicare a protocoalelor terapeutice şi profilactice în bolile cutanate la animale de companie.

 

Legislaţie şi deontologie

A.Curs: Se urmăreşte familiarizarea studenţilor cu sistemul legislativ intern, funcţionarea Colegiului Medicilor Veterinari din România, structurile legislative ale Comunităţii Europene, cu accente asupra organismelor imlipicate în elaborarea şi aprobarea documentelor ce reglementează activitatea sanitară-veterinară. Sunt prezentate reglementările sanitare veterinare privind notificarea bolilor în România şi în Comunitatea Europeană şi cele legate de protecţia animalelor în CE. Sunt explicate noţiuni de etică şi deontologie medicală veterinară.

B. Lucrările de laborator vizează deprinderea activităţilor legate de gestionarea activităţii sanitare-veterinare şi utilizarea formularelor aflate în uz în România şi Comunitatea Europeană, în relaţie cu circulaţia animalelor pe plan intern, din ţări terţe şi intracomunitar. Sunt de asemenea trecute în revistă formularele care se întocmesc la declararea şi stingerea epizootiilor

 

Diagnostic necropsic şi medicină legală

A.Curs:Furnizarea informaţiilor teoretice privind organizarea serviciului de prosectură, întocmirea actelor de necropsie, tehnica realizării necropsiei, recoltarea probelor pentru examene de laborator, conduita diagnosticului şi tabloul morfopatologic diferenţial în principalele boli la animale. De asemenea, cursul îşi propune prezentarea implicaţiilor diagnosticului morfopatologic în medica legală veterinară – aplicaţiile medicinei legale veterinare, elemente specifice ale expertizei medico-legale, conduita diagnosticului şi raportului medico-legal.

B.Lucrări practice: Dobândirea cunoştinţelor practice privind realizarea necropsiei la diferitele specii de animale precum şi recunoaşterea leziunilor şi interpretarea lor în cadrul tabloului morfopatologic. De asemenea, se urmăreşte însuşirea tehnicilor de recoltare a probelor pentru examene speciale de laborator şi întocmirea corectă a actului de necropsie sau medico-legal.

 

Comunicare

Cursul își propune ca obiective generale:

• Dezvoltarea abilităţilor de comunicare
• Identificare şi conştientizare  calităţilor, priceperilor, abilităţilor - a propriei valori, elemente necesare pentru a fi competitiv şi a fi capabil   de a găsi un loc de muncă
• Dobândirea capacităţilor de a pregăti şi a susţine  un discurs, un interviu, de a interpreta corect limbajul verbal şi non-verbal al partenerilor de comunicare
• Familiarizarea cu tehnicile persuasive şi utilizarea lor ca mijloc de enunţare şi susţinere a propriilor idei şi calităţi.

Obiectivele de referinţă au un grad de detaliere mai pronunţat decât obiectivele cadru şi se referă la progresul în achiziţia de capacităţi şi cunoştinţe în semestrul respectiv de studiu. Prin disciplina de Comunicare se va urmări:

• Stabilirea şi circumscrierea câmpului de studiu al disciplinei şi a raporturilor cu alte ştiinţe (psihologie, relaţii publice, managementul resurselor)
• Dezvoltarea capacităţii de comunicare, inter-relaţionare
• Aprofundarea şi îmbogăţirea cunoştinţelor privind obiectivele, formele, funcţiile, teoriile şi tendinţele actuale ale disciplinei.
• Instruirea teoretică şi practică a studenţilor în vederea însuşirii metodologiilor de elaborare a unor lucrări ştiinţifice.(Ex.Lucrare de diplomă), a unui Curriculum vitae, a unei scrisori de intenţie, etc.

 

Management veterinar și economie rurala

Cursul își propune însuşirea conceptelor de bază ale managementului, economiei, organizarii activităţii şi teritoriului în activitatea sanitară veterinară din sistemul privat (cu specificul economiei rurale) şi de stat.

însuşirea conceptelor elementare de merchandising în activitatea unităţilor sanitar veterinare.

 

însuşirea conceptelor de bază ale marketingului, avantajele şi beneficiile economice ale organizării activităţii sanitar veterinare pe baza planului de marketing.

 

Boli de nutriție și metabolism

Înţelegerea necesităţii supravegherii nutriţiei şi a stării de sănătate metabolică la animale cu producţii ridicate în condiţiile exploatării intensive. Acest deziderat fundamental poate fi atins prin utilizarea metodei profilului metabolic sangvin la populaţii de animale aflate în situaţie de risc de declanşare a unei boli de nutriţie şi de prevenire a consecinţelor metabolice a unei astfel de afecţiuni. Aceste noţiuni sunt deprinse, atât la curs, cât şi în şedinţele de lucrări practice.