Istoric

Dezvoltarea Învățământului Medical Veterinar în Cluj Napoca a început în urmă cu 235 de ani. În anul 1785, a fost înființat la Cluj Institutul Medical Chirurgical, și după încă doi ani, în 1787, în cadrul institutului, a apărut Catedra de Terapie Veterinară. 

În data de 15 noiembrie 1869, a avut loc inaugurarea Institutului Agronomic din Cluj-Mănăştur, cel dintâi director al instituţiei fiind reputatul profesor Kodolányi Antal. În cadrul Institutului, în anul 1870, s-a constituit Clinica veterinară, care avea drept scop instruirea teoretică a studenților în igiena animalelor și tratarea animalelor bolnave.

În anul 1962, în cadrul Institutului Agronomic “Doctor Petru Groza” Cluj se înființează Facultatea de Medicină Veterinară. La începerea anului universitar, pe 1 Octombrie 1962, facultatea avea trei ani de studiu:  studenţii anului I, care au intrat în facultate prin concurs de admitere și studenții anilor II şi III, care au fost transferați de la Secţia de Zootehnie din cadrul Facultăţii de Agronomie Cluj. Învăţământul medical veterinar se desfăşura pe o durată de 5 ani. În acea perioadă, rectorul Institutului Agronomic era Prof.ing.dr. Emil Negruțiu, iar primul decan al facultății a fost Prof. Dr. Eugen Mureșan. 

Între anii 1968-1978, Institutului Agronomic a funcţionat cu trei facultăţi: Agronomie, Medicină Veterinară şi Zootehnie. În perioada 1978-1987, Institutul a fost restructurat, fiind înființate două facultăţi: Facultatea de Agricultură şi Horticultură, respectiv Facultatea de Zootehnie şi Medicină Veterinară, fiecare cu câte două secţii.

Imediat după Revoluția din 1989, Facultatea de Medicină Veterinară Cluj-Napoca trece de la învățământul de 5 ani la cel de 6 ani, începând cu anul universitar 1991-1992. Urmează un proces amplu, inițial mai timid, de restructurare curriculara, însă ulterior, revizuirea curriculei devine obligatorie prin regulamentele universității. Reorganizarea curriculei s-a realizat prin modificarea planurilor de învăţământ, a tematicilor disciplinelor, a structurii anului universitar, reducerea numărului de ore pe săptămână, organizarea evaluării naționale și internaționale, elaborarea standardelor profesionale în conformitate cu cele internaționale, aplicarea sistemului de credite transferabile, reorganizarea studiilor postuniversitare, organizarea formării continue şi a învăţământului la distanţă și de scurtă durată, de tip colegiu.

Facultatea a fost structurată până în 2011 în 5 catedre, după cum urmează:  Catedra I - Morfologie Normală şi Patologică; Catedra II - Igienă şi Controlul Sanitar Veterinar al Alimentelor; Catedra III - Reproducţie şi Chirurgie; Catedra IV - Patologie Medicală; respectiv Catedra V - Boli Infecţioase, Parazitologie şi Microbiologie. Odată cu apariția noii legi a învățământului (Legea 1/ 2011), facultatea a fost reorganizată pe 4 departamente, conduse de directori de departament și consiliul departamentului.

Începând cu anul 2008 a fost autorizat Programul de studii universitare de licență - Medicină Veterinară în limba engleză, cu un număr de 30 locuri, iar ulterior, în 2015, acesta a fost acreditat, cu creșterea capacității de școlarizare la 45 de locuri pe an. Din anul 2012 a fost autorizat Programul de studii universitare de licență - Medicină Veterinară în limba franceză, inițial cu 30 de locuri, care în 2015 se extinde la 45 de locuri, iar în 2019 devine acreditat, cu creșterea capacității la 60 de locuri.

În anul 1999, conducerea facultății a manifestat o preocupare concretă față de evaluările internaționale ale facultății, pentru a avea o imagine cat mai reală a poziției acesteia față de alte facultății de prestigiu din lume, dar și pentru a crește șansa absolvenților de a se integra pe piața muncii din întreaga lume. În acest sens, are loc o primă previzită în facultate, efectuată de către o comisie de evaluatori, cu scopul de a observa dacă pot fi îndeplinite condițiile de acreditare de către European Association of Establishments for Veterinary Education (EAEVE). În urma vizitei, comisia a întocmit un raport cu observaţii, constatări şi recomandări, în vederea acreditării. În anul 2004, s-a solicitat prima vizită de acreditare EAEVE a facultății și au fost semnalate mai multe deficiențe care au fost remediate până în anul 2007 când a fost solicitată revizita. Ca urmare a îndeplinirii standardelor internaționale facultatea a primit statutul “Approved”. După 7 ani, conform regulamentelor EAEVE, facultatea a solicitat reaprobarea, în 2014 având loc prima vizită, iar după remedierea deficienței majore (Radiologie pentru animale mari) și minore, aceasta a primit din nou, în 2017, statutul de facultate aprobată EAEVE.

În anul 2012, a fost înființată Școala Doctorală de Medicină Veterinară, unde sunt înmatriculați 10-20 de studenți doctoranzi pe an. Tot în anul 2012, s-a înființat prima formă de învățământ postuniversitar din România, sub formă de internariat, numită ”Internariat în Medicina de Urgență și Terapie Intensivă Veterinară”. La ora actuală, în facultate funcționează 13 astfel de specializări, de tip internariat. 

Alte forme de pregătire postuniversitară organizate periodic în facultate sunt reprezentate de cursurile de formare continuă a medicilor veterinari, alături de primariatul în medicină veterinară (în colaborare cu AGMVR și CMVR) și masterul de administrație veterinară (în colaborare cu ANSVSA).

Excelența pregătirii postuniversitare în medicină veterinară îl reprezintă rezidențiatul la colegiile europene sau americane, unde facultatea are deja 4 diplomați. Primul diplomat a fost Prof. Dr. Andrei Daniel MIHALCA, în anul 2014, urmat de Conf. Dr. Marian Aurel TAULESCU, Prof. Dr. Alexandru-Flaviu TĂBĂRAN și Conf. Dr. Andras-Laszlo NAGY. În cadrul facultății sunt deschise două centre de rezidențiat, în cadrul cărora se instruiesc mai mulți rezidenți, prin European College of Veterinary Pathologists și American College of Veterinary Pathologists, sub coordonarea diplomaților Conf. Dr. Marian Aurel TAULESCU, respectiv Prof. Dr. Alexandru-Flaviu TĂBĂRAN. Facultatea sprijină financiar și logistic, începând cu anul 2012, cadrele didactice care doresc să urmeze specializări internaționale, cum ar fi colegiile, alte forme de master sau cursurile internaționale, de tip ESAVS (European School for Advanced Veterinary Studies). Ca urmare a acestui fapt, în facultate există 16 rezidenți ai unor colegii internaționale, precum și numeroase cadre didactice sau doctoranzi care au urmat alte forme de pregătire internațională, în concordanță cu obiectivele de dezvoltare a facultății.